Anul 29 d.H.

Ioan 10:22-42 22În Ierusalim se prăznuia atunci praznicul Înnoirii Templului. Era iarna.23Şi Isus Se plimba prin Templu, pe sub pridvorul lui Solomon.24Iudeii L-au înconjurat şi I-au zis: „Până când ne tot ţii sufletele în încordare? Dacă eşti Hristosul, spune-ne-o desluşit.”

25„V-am spus”,le-a răspuns Isus,„şi nu credeţi. Lucrările pe care le fac Eu, în Numele Tatălui Meu, ele mărturisesc despre Mine.26Dar voi nu credeţi, pentru că, după cum v-am spus, nu sunteţi din oile Mele.27Oile Mele ascultă glasul Meu; Eu le cunosc, şi ele vin după Mine.28Eu le dau viaţa veşnică, în veac nu vor pieri, şi nimeni nu le va smulge din mâna Mea.29Tatăl Meu, care Mi le-a dat, este mai mare decât toţi; şi nimeni nu le poate smulge din mâna Tatălui Meu.30Eu şi Tatăl una suntem.”

31Atunci iudeii iarăşi au luat pietre ca să-L ucidă.32Isus le-a zis:„V-am arătat multe lucrări bune care vin de la Tatăl Meu: pentru care din aceste lucrări aruncaţi cu pietre în Mine?”33Iudeii I-au răspuns: „Nu pentru o lucrare bună aruncăm noi cu pietre în Tine, ci pentru o hulă şi pentru că Tu, care eşti un om, Te faci Dumnezeu.”

34Isus le-a răspuns:„Nu este scris în Legea voastră: „Eu am zis: sunteţi dumnezei”?35Dacă Legea a numit „dumnezei” pe aceia cărora le-a vorbit cuvântul lui Dumnezeu – şi Scriptura nu poate fi desfiinţată –36cum ziceţi voi că hulesc Eu, pe care Tatăl M-a sfinţit şi M-a trimis în lume? Şi aceasta, pentru că am zis: „Sunt Fiul lui Dumnezeu!”37Dacă nu fac lucrările Tatălui Meu, să nu Mă credeţi.38Dar dacă le fac, chiar dacă nu Mă credeţi pe Mine, credeţi măcar lucrările acestea, ca să ajungeţi să cunoaşteţi şi să ştiţi că Tatăl este în Mine, şi Eu sunt în Tatăl.”

39La auzul acestor vorbe, căutau iarăşi să-L prindă; dar El a scăpat din mâinile lor.40Isus S-a dus iarăşi dincolo de Iordan, în locul unde botezase Ioan la început. Şi a rămas acolo.41Mulţi veneau la El şi ziceau: „Ioan n-a făcut niciun semn; dar tot ce a spus Ioan despre Omul acesta era adevărat.”42Şi mulţi au crezut în El în locul acela.

Comentarii